Pe Andrei l-am găsit din nou la masa sa de scris. Îmi făcuse semn să mă așez, în timp ce el decupa, măsura și lipea ceva. Când am aruncat o privire, am văzut că făcea un colaj dintr-o fotografie de grup, așezând pe capete turbane și coroane decupate, după care le colora. Apoi mi-a arătat scrisoarea din colonie a lui Serghei Paradjanov. Scrisoarea era însoțită de o fotografie colată, era un cadou… Andrei era calm, concentrat și din când în când ofta. (Oh, Doamne, ofta!) Îmi aduc aminte cum îmi povestea despre călătoria sa la Tbilisi (Georgia), în vizită la Paradjanov, despre recepția pompoasă, cadourile generoase, glumele în stilul lui Paradjanov, farsele amuzante – o combinație de trucuri și escrocherii. Iar acum Serghei e la închisoare! L-am întrebat pe Andrei: