În anul de foamete 1946 o cunoștință a povestit mamei despre cum vecina sa câștiga destul de binișor din vânzarea de flori. Nu flori de grădină, nu! Pe atunci în jurul Moscovei tot pământul era folosit pentru cultivarea de legume, iar florile creșteau din belșug în pădure sau pe câmpuri. Și două veri la rând mama noastră s-a ocupat cu asta – ar părea o muncă poetică! Ca întotdeauna pentru mine și Andrei era închiriată o casă de vară, o parte dintr-o casă de lemn. De obicei mama venea la noi sâmbătă seara după serviciu. Așteptam ziua aceasta cu nerăbdare. În primul rând ni se făcea dor de ea, și cumva ne sălbăticeam într-o săptămână, iar în al doilea rând știam că ne va aduce ceva de mâncare!