„Antarctida – țara îndepărtată” de Alexandr Gordon

În primăvara lui 1959 Andrei m-a anunţat că mergem la Mihalkovi, Andron avea un scenariu pentru lucrarea noastră de absolvire. Andrei făcuse cunoştinţă cu Koncealovski, studentul lui Romm din generaţia 1958, când acesta făcuse o scurtă vizită la atelierul de montaj unde se lucra la filmul „Astăzi nu va fi nimeni concediat”.

Mihalkov era o întreagă „ţară” aflată în Piaţa Sadovo-Kudrinskaia, lângă vechea Casă cinematografică. Am ajuns acolo, am urcat cu liftul, am sunat. Andron ne-a deschis uşa. Luxosul apartament al Mihalkovilor apărea în faţa ochilor unui biet student. Multe camere, covoare, un pian, tablouri. Ne-am dus spre camera lui Andron… Prin uşa întredeschisă a micului dormitor al lui Nikita am văzut, pe pernă, o pijama călcată şi aranjată cu grijă… În sfârşit, am ajuns în camera lui Andron. Andrei cu o atitudine degajată, punând picior peste picior, s-a aşezat comod pe divanul cel moale şi şi-a aprins o ţigară, deşi era interzis să fumezi în casă, pentru asta exista balconul! În aşteptarea stăpânului casei admiram tabloul lui Petru Koncealovski, în care era ilustrat un băiat cu ochi mari şi cu un corn de vânătoare în mână. Tabloul asta ne era cunoscut de la expoziţiile pictorului, şi aici pur şi simplu atârna deasupra patului nepotului său!